In dimineata zilei de 17 aprilie, Nick intra in cafeneaua veche din coltul strazii din cartierul in care locuia. De zeci de ani este transmisa din tata in fiu. Era o cafenea simpla, dar cu multa personalitate. Usa de la intrare era din lemn masiv, proaspat vopsita, cu geamurile fumurii dandu-i un oarecare farmec aparte. In interior, barul era situat in coltul opus intrarii unde te intampina zilnic acelasi Oliver. Cu ochii calzi, blanzi si mari, te privea si te "obliga" sa vorbesti deschis cu el. Muzica dadea o atmosfera placuta, primitoare... Vazandu-l Oliver il intampina...